Justițiari autoproclamați anti-migranți în Europa
Patrule cetățenești de justițiari autoproclamați au început să apară în mai multe țări europene, pretinzând că protejează comunitățile împotriva migranților. Cu toate acestea, experții avertizează că aceste grupuri alimentează frica socială și sunt exploatate de extrema dreaptă pentru propagandă și recrutare, conform The Guardian.
În Reykjavík, Islanda, o duzină de bărbați îmbrăcați în tricouri negre cu simboluri radicale au mărșăluit prin centrul orașului. În Polonia și Țările de Jos, grupuri similare s-au organizat la frontiera cu Germania, declarând că intenționează să oprească solicitanții de azil. La Belfast, în Irlanda de Nord, acești așa-ziși justițiari au solicitat documentele de identitate ale migranților și persoanelor de culoare.
Un spectacol cu scop politic
Aceste acțiuni fac parte dintr-un nou val de „patrule anti-migranți” care s-a răspândit în ultimele luni. Membrii acestor grupuri se prezintă ca o forță de protecție, dar specialiștii subliniază că efectul real este creșterea fricii și teren fertil pentru discursurile de extremă dreapta. Tore Bjørgo, profesor la Universitatea din Oslo, afirmă că „majoritatea acestor acțiuni sunt simbolice” și nu contribuie la siguranța străzilor.
Imaginile cu astfel de grupuri, adesea spectaculoase, includ bărbați cu cagule și diverse arme, documentându-se pe străzi. În Spania, violențele din provincia Murcia au fost provocate de zeci de indivizi înarmați care au ieșit pe străzi pentru a „vâna” persoane de origine străină. În Polonia, sute de indivizi s-au organizat în „patrule cetățenești” la granița cu Germania, justificându-și prezența prin nevoia de a bloca solicitanții de azil.
Reacțiile guvernelor și ale ONG-urilor
Guvernele și organizațiile neguvernamentale au condamnat aceste acțiuni, considerându-le alimentate de frică și dezinformare. În Spania, mesajele rasiste pe rețelele sociale au crescut semnificativ înainte de izbucnirea tulburărilor, iar în Polonia, s-au semnalat narațiuni politice radicalizante care prezintă migrația ca pe o amenințare.
Impactul social al justițiariilor autoproclamați
Deși rareori recurg la violență directă, justițiarii autoproclamați inspiră teamă prin stilul lor paramilitar. Bjørgo observă că „există foarte puține dovezi că oamenii se simt mai în siguranță” și adaugă că mulți participanți au antecedente penale, provocând mai multă frică decât siguranță. Studiile din Norvegia au arătat că mulți membri ai acestor grupuri au fost implicați în activități criminale.
Aceste grupuri, deși numerice puține, reușesc să obțină o vizibilitate disproporționată pe rețelele sociale și în mass-media, subliniind preocupările privind impactul lor asupra societății și percepția despre migrație.
Un spectacol cu scop politic: Justițiari autoproclamați anti-migranți în Europa
Grupurile autoproclamate anti-migranți influențează opinia publică prin prezentarea refugiaților nu ca pe oameni care au nevoie de sprijin umanitar, ci ca pe o problemă de securitate. Această narațiune contribuie la sprijinirea ideilor celor care cer ziduri și garduri la frontiere, iar extrema dreaptă beneficiază de pe urma acestei situații. „Patrulele, activitățile lor, tot ce fac, produc imagini spectaculoase, un spectacol vizual pentru social media”, afirmă cercetătorul Gardenier, subliniind impactul vizual asupra alegerilor politice.
Incidente violente și propagandă anti-migrație în România
Fenomenul tensiunilor anti-migranți a atins și România, exemplificat prin agresarea unui livrator din Bangladeș în București, incident ce a generat indignare publică și dezbateri intense despre siguranța migranților. Acest caz este un semnal de alarmă asupra creșterii intoleranței și a violenței xenofobe, în timp ce susținătorii unor politicieni au încercat să discrediteze filmarea incidentului, promovând teorii ale conspirației pe rețelele sociale.
Cu doar câteva săptămâni înainte de atac, deputatul AUR Dan Tanasă a îndemnat românii să refuze livrările făcute de angajați străini, postarea sa devenind virală. În urma acesteia, polițistul Marian Godină a depus o plângere penală împotriva deputatului pentru incitarea la violență și ură. De asemenea, liderul AUR, George Simion, a realizat un sondaj pe Facebook întrebând dacă ar trebui expulzați cetățenii pakistanezi care au fost prinși capturând lebede, iar Diana Șoșoacă a discutat despre „înlocuirea planificată a poporului român”. Aceste evenimente subliniază modul în care atacurile la adresa migranților au devenit o temă centrală în campania politică din România.
