Europa se Reorientează în Fața Provocărilor Globale
După prima convorbire telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, Europa a realizat că Statele Unite ar putea să nu mai fie un garant al securității sale împotriva Rusiei. Această realizare a generat o serie de inițiative diplomatice pe continent, care au dus la redefinirea alianțelor și a unor reguli tradiționale. Ian Lesser, de la German Marshall Fund, subliniază că sosirea administrației Trump a accelerat discuțiile despre necesitatea acțiunilor imediate.
Recent, Europa a fost martoră la o intensificare a activităților diplomatice, cu reuniuni frecvente între statele membre și parteneri externi, precum Marea Britanie și Canada, pentru a discuta despre situația din Ucraina. Între timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, își asumă un rol activ în facilitarea colaborării cu noile autorități de la Washington.
Aceste schimbări se aliniază cu provocările aduse de lideri precum Viktor Orban, care contestă inițiativele europene și promovează o apropriere față de Trump. În acest context, liderii europeni se străduiesc să găsească un consens, evitând ceea ce un oficial al UE a numit o „divergență strategică”. Această flexibilitate în formatul întâlnirilor reflectă o nouă dinamică în cadrul coaliției europene, care încearcă să abordeze atât provocările externe, cât și să îmbunătățească capacitățile de apărare ale Europei.
Ian Lesser sugerează că Europa, care își asumă mai serios apărarea, va căuta să colaboreze mai strâns cu actori noi, precum Marea Britanie, Norvegia și Turcia. Această tendință ar putea duce la formarea unui „pol european mai puternic” în cadrul NATO, în contextul în care America își reanalizează angajamentele internaționale.
Recent, tensiunile au reapărut între Londra și anumite capitale europene. Totuși, prim-ministrul britanic Keir Starmer a devenit un actor central în eforturile europene de a menține implicarea Washingtonului în problema ucraineană, de a asigura o încetare a focului acceptabilă pentru Kiev și de a aborda direct problemele de securitate ale continentului.
Camille Grand de la Consiliul European pentru Relații Externe a afirmat că, împreună cu Marea Britanie, s-a schimbat semnificativ situația, adăugând că „cele două părți se vor uni pe probleme foarte importante”. Expertul consideră că perspectiva pierderii protecției SUA a provocat un cutremur pe un subiect demult sacrosanct: normele bugetare ale UE. Bruxelles-ul propune suspendarea acestor reguli fiscale pentru patru ani, cu scopul de a crește cheltuielile pentru apărare cu 650 de miliarde de euro, inițiativă care a fost bine primită, spre deosebire de reacțiile vehemente din trecut.
Cereri de revizuire a normelor bugetare vin chiar din Germania, care, după zeci de ani de ortodoxie bugetară, se pregătește pentru o cotitură istorică prin susținerea planului de investiții al viitorului cancelar Friedrich Merz. Acesta include modernizarea și reînmânarea țării, iar o idee mai radicală propune discuții cu Franța și Marea Britanie pentru o descurajare nucleară comună. Premierul polonez Donald Tusk a exprimat, de asemenea, interesul pentru accesul la arme atomice.
Ian Lesser a rezumat situația subliniind că „multe tabuuri au fost sparte în ultimele săptămâni”. Cu toate acestea, nu toate progresele sunt rapide. Germania și Țările de Jos rămân opuse unui împrumut comun major pentru apărare, considerând că aceasta ar putea schimba paradigma UE. Kaja Kallas, șeful diplomației europene, a recunoscut că, în prezent, acest lucru nu este realizabil, dar nu exclude complet această posibilitate.
