România anulează cărțile de identitate ale moldovenilor
După prăbușirea URSS, sute de mii de moldoveni s-au stabilit în România, redobândindu-și cetățenia pe baza legăturilor familiale cu România Mare. Mulți dintre aceștia și-au obținut cărți de identitate având domiciliul la prieteni sau cunoscuți, deoarece nu aveau o locuință stabilă în țară.
În 2023, Parlamentul României a adoptat o nouă lege privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor, iar în urma modificărilor, peste 100.000 de moldoveni s-au trezit că buletinul lor nu mai este considerat „legal”. Această situație a fost descrisă ca fiind absurdă și kafkiană, având în vedere că documentele au fost eliberate de autoritățile române.
Conform datelor oficiale, până în prezent au fost anulate peste 160.000 de cărți de identitate, iar majoritatea celor afectați sunt cetățeni moldoveni. Mulți dintre aceștia au relatat cum au descoperit că documentele lor sunt „ilegale”, fie în timpul unor controale de rutină, fie când au încercat să obțină un Cazier Judiciar.
Experiențele trăite de acești moldoveni au fost umilitoare, mulți declarând că s-au simțit „suboameni” și au fost nevoiți să rămână blocați în diverse situații din cauza anularii cărților de identitate. În unele cazuri, polițiștii nu au oferit procese verbale pentru confiscarea documentelor, ceea ce a amplificat sentimentul de nedreptate și confuzie în rândul acestora.
Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor a confirmat numărul celor care au rămas fără carte de identitate, subliniind că situația este una gravă și necesită o clarificare din partea autorităților române.
Operațiunea Buletinul: Anularea cărților de identitate pentru moldoveni
Recent, România a anulat peste 160.000 de cărți de identitate, iar 66% dintre acestea aparțin persoanelor născute în Republica Moldova. Astfel, mai mult de 100.000 de moldoveni s-au trezit fără acte de identitate, o măsură care face parte dintr-o strategie mai largă de combatere a oligarhilor ruși și a fraudelor legate de identitate.
Conform datelor oferite de Ministerul Afacerilor Interne, majoritatea cărților de identitate anulate au fost emise persoanelor care au legături cu Republica Moldova, ceea ce ridică semne de întrebare despre impactul acestei măsuri asupra comunității moldovenești din România.
Contextul și argumentele autorităților
Autoritățile au explicat că anularea cărților de identitate a fost necesară din cauza unor dificultăți întâmpinate în procesul de înregistrare a domiciliului. În perioada 2020-2021, s-au identificat situații absurde, cum ar fi existența a peste 22.000 de persoane înregistrate la aceeași adresă în București. Acest lucru a dus la inițierea unui proiect de modificare a legislației, care a intrat în vigoare în iunie 2023.
Conform noilor reglementări, nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă la aceeași adresă sunt înregistrate mai mult de 10 persoane, cu scopul de a preveni abuzurile și de a asigura o evidență corectă a populației.
Impactul asupra cetățenilor
De la începutul anului 2023 și până la sfârșitul anului 2025, măsurile de anulare a cărților de identitate vor continua, ceea ce va afecta un număr semnificativ de moldoveni care locuiesc în România. De asemenea, este important de menționat că numărul cetățenilor ruși afectați de această măsură este mult mai mic, reprezentând doar 1% din totalul cărților de identitate anulate, adică puțin peste 1600 de persoane.
În concluzie, „Operațiunea Buletinul” evidențiază o strategie complexă a autorităților române în lupta împotriva corupției și a fraudelor legate de identitate, dar și provocările cu care se confruntă moldovenii care trăiesc în România. Această situație necesită o atenție sporită din partea autorităților pentru a asigura drepturile cetățenilor afectați.
Operațiunea „Buletinul”: Impactul asupra cetățenilor moldoveni
România a implementat o măsură care a dus la anularea cărților de identitate pentru peste 100.000 de cetățeni moldoveni, în cadrul unei acțiuni menite să combată oligarhii ruși. Această decizie a fost adoptată în conformitate cu normele legale care reglementează evidența persoanelor.
Conform legislației, în cazul în care se constată că o persoană nu mai locuiește la adresa declarată, lucrătorii de la Serviciul Public Comunitar pentru Evidența Persoanelor (S.P.C.E.P.) efectuează mențiuni în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (R.N.E.P.) privind încetarea valabilității domiciliului. Această procedură include verificări în teren efectuate de Poliția Română, care are responsabilitatea de a controla legalitatea stabilirii domiciliului pentru cetățenii români și străini.
Este important de menționat că anularea mențiunii de domiciliu nu afectează cetățenia română a persoanelor. Totuși, aceștia sunt obligați să reia procedura de obținere a unui act de identitate, conform legii. Aproximativ 20% dintre cei afectați au reușit să obțină deja un nou act de identitate românesc.
Motivul din spatele acestei măsuri
Decizia de a modifica legislația a fost luată în Parlamentul României, având ca scop stoparea practicii prin care un număr semnificativ de persoane se stabileau la aceeași adresă, inclusiv pentru a combate obținerea cetățeniei prin metode aproape ilegale. Această măsură se aliniază cu eforturile de a menține o evidență corectă și actualizată a populației în România.
În concluzie, „Operațiunea Buletinul” reflectă o abordare strictă a autorităților române în ceea ce privește evidența persoanelor, având un impact semnificativ asupra cetățenilor moldoveni care locuiesc în România.
Operațiunea Buletinul: Impactul asupra cetățenilor moldoveni
În cadrul unei acțiuni desfășurate la începutul anului 2026, polițiști de frontieră din Iași și Sighetu Marmației, împreună cu procurori din Parchetul General, au efectuat 73 de percheziții în județul Botoșani. Această operațiune are ca scop destructurarea unei rețele care furniza acte de identitate românești false pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
Conform unui comunicat al Parchetului General, activitățile au fost realizate în continuarea eforturilor de combatere a obținerii ilegale a documentelor de identitate. Polițiștii de frontieră au verificat 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetățeni originari din aceste țări, pentru a stabili dacă persoanele respective locuiesc efectiv la adresele declarate.
Aceste măsuri au avut ca rezultat lăsarea fără carte de identitate a peste 100.000 de moldoveni, ceea ce a generat controverse și critici față de modul în care autoritățile române gestionează problema. Legea care reglementează stabilirea reședinței a fost contestată de Guvern, care a subliniat că dreptul de a stabili domiciliul este un drept fundamental, iar restricțiile acestuia trebuie să respecte condițiile constituționale.
Criticile vizează faptul că refuzul eliberării actelor de identitate reprezintă o măsură disproporționată, având consecințe severe asupra drepturilor cetățenilor. Această situație a stârnit îngrijorări cu privire la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor afectate, în special în contextul tensiunilor geopolitice din regiune.
