Lecții din Experiența Alegerilor Prezidențiale
Politica externă și economia ar trebui să primească o atenție mai mare în discursurile politice, un sfat oferit de trei foști candidați la alegerile prezidențiale celor care se află acum în cursa pentru Cotroceni. Trei foști lideri social-democrați, Adrian Năstase, Victor Ponta și Viorica Dăncilă, au discutat despre lecțiile învățate din competițiile electorale anterioare.
Marcel Ciolacu și Sondajele Actuale
Sondajele recente sugerează că Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat (PSD), are cele mai mari șanse de a accede în turul al doilea. Din 2004, candidații PSD – Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta și Viorica Dăncilă – au reușit, de fiecare dată, să ajungă în turul al doilea, dar au pierdut competiția pentru Palatul Cotroceni. Acum, Adrian Năstase, Victor Ponta (candidat PSD la alegerile parlamentare) și Viorica Dăncilă (candidat al Partidului Național Conservator) își împărtășesc perspectivele.
Entuziasmul în Rândul Candidaților din 2024
Victor Ponta a remarcat că candidații din 2024 „stârnesc mai puțin entuziasm” comparativ cu cei din anii anteriori. „Fiecare are câte puțin, dar nu ne putem mulțumi cu puțin”, a adăugat Viorica Dăncilă, făcând referire la importanța pregătirii academice a candidaților, o temă care a devenit prioritară în această campanie. „În 2019 nu se discuta despre o diplomă de BAC, dar acum această problemă este pe masa discuțiilor”, a menționat Dăncilă.
Reflecții asupra Scenelor Politice Trecute
Adrian Năstase, la 20 de ani distanță de la alegerile în care a concurat împotriva unor personalități ca Traian Băsescu și Corneliu Vadim Tudor, a exprimat regretul că în politica românească de azi nu mai există „personalități politice” de talie.
Întrebări și Răspunsuri
În cadrul discuției, Digi24.ro a adresat întrebarea: „Cum vi se par actualii candidați în comparație cu cei împotriva cărora ați luptat pentru Palatul Cotroceni?”
Victor Ponta a răspuns: „Stârnesc mult mai puțin entuziasm decât orice alți candidați, nu doar din 2014. În 2004 și 2009, entuziasmul suporterilor și antipatia pentru adversari erau mult mai mari. După 10 ani de conducere a domnului Iohannis, care a lăsat România într-o stare de stagnare, parcă și electoratul a înghețat.”
Viorica Dăncilă a adăugat: „Nu aș dori să etichetez niciun candidat, dar sper că cel care va câștiga va reprezenta țara cu demnitate. Avem o situație internațională complicată, cu tensiuni în Orientul Mijlociu și între Rusia și Ucraina, și avem nevoie de un candidat capabil să gestioneze aceste provocări și să genereze încredere în rândul partenerilor noștri. În 2019, aceste probleme externe nu erau pe agenda noastră.”
Punct de vedere asupra politicii economice și externe
În prezent, discuțiile despre importanța obținerii diplomei de Bacalaureat au devenit esențiale, spre deosebire de anul 2019, când acestea nu erau la ordinea zilei. Această situație ridică întrebări și nelămuriri cu privire la viitor. Este crucial ca românii să acorde atenție alegerii unui președinte care va conduce țara timp de cinci ani. Un lider competent în politica externă, cu abilități de negociere, capabil să unească populația și să promoveze consensul și echilibrul este vital. Nu ne putem mulțumi cu puțin, fiecare contribuind cu câte ceva la binele comun.
Reflecții asupra trecutului politic
Adrian Năstase remarcă faptul că, în 2004, candidații erau reprezentanți ai unei epoci de tranziție, majoritatea fiind formați înainte de 1989 din punct de vedere educațional și cultural. Această caracteristică a fost adesea criticată, dar, privită dintr-o anumită perspectivă, acele personalități aveau o anvergură culturală și educațională distinctă, inclusiv Corneliu Vadim Tudor. Chiar și în cazul lui Traian Băsescu, deși opiniile pot varia, nu se pot ignora calitățile și experiența sa de comandant de navă.
În acea epocă, existau numeroase personalități care supraviețuiseră regimului comunist și care erau parte din partidele istorice, având un rol semnificativ în Parlament. Acest tip de personalitate a dispărut treptat, iar timpul a dus la o îmbătrânire naturală a acestor figuri. În prezent, avem candidați formați după Revoluție, care au o abordare și o educație diferite. Regret absența din peisajul liberal a unor personalități precum Crin Antonescu sau Valeriu Stoica, ceea ce reflectă o schimbare de generații, o realitate comună la nivel mondial.
Importanța susținerii politice
Viorica Dăncilă și Victor Ponta au subliniat că accesul în turul al doilea al alegerilor prezidențiale depinde în mod esențial de susținerea partidului. Dăncilă a acuzat PSD de „trădare” în 2019, afirmând că partidul a fost în mare parte împotriva ei.
Într-un interviu, Dăncilă a fost întrebată despre șansele sale de a avansa în turul al doilea sau de a câștiga alegerile. Aceasta a răspuns că a obținut 3,5 milioane de voturi, chiar și cu un partid care nu o susținea. A adăugat că dacă ar avea de reproșat ceva, ar fi mai degrabă partidului său, pentru lipsa de susținere și trădare, menționând și votul lui Ponta împotriva unui Guvern de stânga, în contrast cu intențiile sale actuale de a candida pe aceeași parte politică. Deși a continuat să facă politică timp de cinci ani, nu s-a gândit în mod serios la o nouă candidatură.
Declarații Politice și Temele Campaniei Electorale
Victor Ponta a subliniat dificultatea de a candida fără susținerea unui partid major, afirmând: „Nu poate să intre nimeni în turul al doilea, să câștige alegerile, dacă nu este susținut de unul dintre partidele mari. Nu avea rost să candidez, nefiind propus de un partid mare, dincolo de orice alte considerente personale. E o chestiune, până la urmă, de logică politică. Ca în sport, ești un pilot talentat, dar ai nevoie de o mașină performantă pentru a concura la Formula 1. Chiar dacă domnul Geoană este un candidat puternic, fără resursele necesare, cum ar fi un staff tehnic și o echipă de suport, nu își poate desfășura activitatea eficient.”
Adrian Năstase a evitat să răspundă la întrebări ipotetice, dar a evidențiat importanța temelor ce ar trebui dezbătute în campania electorală, menționând economia și politica externă ca priorități importante. Potrivit acestuia, politica externă a României și contextul geopolitic actual ar trebui să fie principalele subiecte discutate în cadrul campaniei, în timp ce Victor Ponta ar prefera o concentrare mai mare asupra problemelor economice.
Întrebarea Digi24.ro și Răspunsurile Candidaților
Digi24.ro a întrebat foștii candidați PSD despre temele pe care le consideră relevante pentru campania electorală. Adrian Năstase a răspuns: „Este foarte greu de spus, deoarece campania pentru prezidențiale se desfășoară imediat după alegerile locale și europarlamentare, precum și în paralel cu campania pentru parlamentare. Temele sunt oarecum generale, deși președintele are anumite atribuții distincte. Spre deosebire de Constituția franceză, care rezervă domenii precum politica externă sau justiția președintelui, la noi nu există un astfel de cadru. Totuși, problematica internațională joacă un rol important.”
Năstase a continuat, subliniind că dezbaterile pe subiecte internaționale sunt esențiale, mai ales în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina și proximității de Orientul Mijlociu. „Pentru oameni, multe probleme sunt legate de viața de zi cu zi, cum ar fi funcționarea serviciilor publice și nivelul de trai. Așadar, cred că ar trebui să ne concentrăm pe aceste aspecte, inclusiv pe integrarea României în UE și pe o politică de apărare coordonată cu NATO, precum și pe perspectivele de aderare la OCDE și la zona Euro.”
Perspectiva Economică
Victor Ponta a adăugat că situația economică a României a fost mai bună în 2014, evidențiind un deficit bugetar scăzut și o creștere economică pozitivă. „Tema principală a lui Iohannis a fost să se confrunte cu Ponta și PSD, deși în acea perioadă, economia mergea bine. Acum, însă, situația economică s-a deteriorat, și mă uimește că temele de discuție au rămas aceleași ca înainte – lupta cu PSD, în loc să ne concentrăm asupra problemelor economice serioase cu care se confruntă țara, care sunt evidente și în contextul european actual.”
Contextul alegerilor prezidențiale din 2024
Într-un climat economic provocator, marcat de războiul din Ucraina și de inflație, tema economică pare să fie absentă din dezbaterile electorale. Viorica Dăncilă a subliniat importanța candidaturii pentru alegerile prezidențiale, evidențiind atribuțiile esențiale pe care le are un președinte, precum securitatea națională, politica externă, respectarea Constituției și relațiile cu partenerii strategici.
Așteptările de la candidați
Dăncilă a spus că ar dori să vadă o discuție constructivă din partea candidaților, în care să fie abordate subiectele relevante pentru funcția de președinte, nu atacuri personale. În opinia sa, candidații ar trebui să prezinte un program clar de guvernare și să se concentreze pe aspectele economice, având în vedere că România se confruntă cu o situație economică precară. O țară cu o economie instabilă nu poate fi un partener de încredere pentru NATO sau Uniunea Europeană.
Critica politicii actuale
Atacurile între contracandidații la prezidențiale continuă să fie o temă centrală, așa cum s-a întâmplat și în alegerile anterioare. Dăncilă a remarcat că, spre deosebire de campaniile din trecut, în 2024 au apărut „partidele suveraniste”, cum ar fi AUR. Adrian Năstase a adăugat că „dimensiunea emoțională va conta foarte mult” în campania actuală, în timp ce Victor Ponta a catalogat atacurile politice dintre liberali și social-democrați drept „o scleroză politică”.
Diferențele față de campaniile anterioare
Într-o discuție recentă, Ponta a remarcat că România a suferit schimbări semnificative, dar temele de campanie au rămas similare, centrate pe lupta împotriva PSD. Dăncilă a menționat că actuala campanie este diferită de cea din urmă cu cinci ani, când nu existau partidele suveraniste. În trecut, campania era mai mult despre confruntare între PSD, PNL, USR și UDMR, fără o dezbatere reală între candidați. Ea consideră că actuala campanie este ieșită din normalitate, lipsind o discuție constructivă asupra proiectelor prezidențiale.
Discuții despre proiectele de viitor
În prezent, dezbaterile între părțile implicate par să se concentreze mai mult pe acuzații reciproce decât pe idei constructive. Nu se remarcă un proiect de țară clar, un program de guvernare bine definit, ci doar generalități care nu oferă soluții concrete. Este important de menționat că un proiect de țară sau un program guvernamental trebuie să fie susținut de o proiecție financiară solidă, ceea ce face diferența față de ceea ce s-a întâmplat în 2019.
Perspectivele politice actuale
Adrian Năstase a subliniat dificultatea de a compara situația actuală cu cea din urmă cu două decenii. Observația sa este că există două direcții de abordare: una rațională, axată pe strategii și idei pentru viitor, și alta emoțională, plină de artificii care atrag atenția publicului. Această din urmă abordare este evidentă în campaniile electorale actuale, inclusiv în activitatea CCR și reactivarea DNA în perioada de precampanie.
Contextul istoric și european
Năstase a mai adăugat că dimensiunea emoțională va influența semnificativ alegerile din acest an, similar cu ceea ce s-a întâmplat în 2004. Atunci, România se afla într-o situație diferită, având în vedere că se pregătea pentru integrarea în Uniunea Europeană și abia aderase la NATO. Problematica europeană nu părea să fie de interes în dezbaterile de atunci, iar, din păcate, acest lucru se reflectă și în actualitatea politică, unde subiectele legate de UE nu sunt suficient discutate, similar cu alegerile parlamentare anterioare.
