Jianu: Lecția Învățată din PNRR
Florin Jianu, președintele IMM România, a subliniat într-o conferință că lecția principală din Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) este necesitatea ca statul să programeze fondurile europene având în vedere nevoile reale ale economiei. Jianu a afirmat că, în lipsa unei coordonări adecvate și a unei programări realiste, riscul este ca programul să devină un eșec similar cu PNRR actual.
Potrivit unei analize realizate de IMM România, implementarea PNRR a fost evaluată în patru domenii esențiale: infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, energia și digitalizarea. Această analiză a fost efectuată în contextul negocierilor dintre autoritățile române și Comisia Europeană pentru ultimele ajustări ale portofoliului de proiecte, având ca termen limită finalizarea implementării PNRR pe 31 august.
Componenta de autostrăzi a fost identificată ca una dintre cele mai afectate de renegocieri, cu o reducere semnificativă a kilometrajului planificat inițial. Din cei 429 km de autostradă prevăzuți, două autostrăzi au fost eliminate complet din finanțare, ceea ce a dus la o reducere de peste 40% a lungimii totale.
În contrast, infrastructura feroviară a urmat o traiectorie diferită, cu eliminări selective de loturi din proiecte, păstrându-se integral coridorul Cluj-Napoca-Oradea, dar reducându-se semnificativ lungimea coridorului Caransebeș-Timișoara-Arad.
De asemenea, zona de energie a fost profund afectată, nu doar din punct de vedere financiar, ci și structural, cu eliminări integrale și suspendări de contracte, cum ar fi cele pentru producția de baterii și hidrogen verde.
În final, Jianu a evidențiat că pentru a evita eșecuri viitoare, este crucial ca fondurile europene să fie corelate cu necesitățile reale ale economiei, asigurând o execuție eficientă a proiectelor strategice.
Jianu: Lecția învățată din PNRR
Jianu subliniază că statul ar trebui să își programeze fondurile europene în funcție de nevoile reale ale economiei. Analizând principalele deficiențe ale Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), IMM România a evidențiat câteva aspecte critice. Printre acestea se numără renunțarea la componenta privind producția de baterii, ceea ce a limitat oportunitățile de dezvoltare a capacităților naționale de stocare a energiei.
De asemenea, eliminarea componentei referitoare la producția de panouri fotovoltaice a diminuat șansele de dezvoltare a unui lanț valoric național în domeniul energiei regenerabile. Obiectivele inițiale ale PNRR au fost, de asemenea, reduse semnificativ, de la aproximativ 429 km la 257 km de autostradă și de la 328 km la 220 km de cale ferată. Aceste modificări reflectă o neadaptare a programului la nevoile economiei actuale.
În ceea ce privește digitalizarea IMM-urilor, impactul a fost limitat, deoarece investițiile s-au concentrat mai mult pe proiectele de digitalizare ale sectorului public. Confederația patronală a evidențiat că PNRR a avut limite în consultarea și implicarea partenerilor sociali, iar propunerile formulate de IMM România nu au fost integrate în planul final.
IMM România a solicitat alocarea a 5,1 miliarde de euro pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, însă în forma finală a PNRR au fost prevăzute doar aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru acest sector. De asemenea, propunerea de a oferi vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri nu a fost preluată în forma propusă.
Ca măsuri de sprijin pentru antreprenoriat și inovare, au fost propuse programele „Romania Tech Nation” pentru susținerea a 20.000 de start-up-uri digitale și programul EQUITY pentru facilitarea accesului la capital al IMM-urilor inovatoare. Totuși, implementarea schemei de digitalizare a IMM-urilor a fost dificilă, cu granturi între 20.000 și 100.000 de euro, conform constatărilor IMM România.
