Proiectul de limitare a mandatelor șefilor serviciilor secrete ajunge în plenul Senatului
Biroul permanent al Senatului a stabilit miercuri, 15 septembrie, ca termen pentru acordarea avizelor și întocmirea raportului asupra proiectului USR care propune limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete. Această inițiativă urmează să fie discutată în plen imediat după această dată.
Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a menționat că nu au existat voturi împotriva calendarului stabilit și a exprimat speranța că proiectul va obține un vot favorabil în plen. El a subliniat importanța limitării mandatelor ca o practică des întâlnită în democrațiile avansate, care ajută la prevenirea concentrației excesive a puterii. „Sperăm ca proiectul USR să aibă un vot clar în plenul Senatului”, a declarat Șipoș.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a susținut, de asemenea, necesitatea limitării duratei mandatelor șefilor serviciilor, afirmând că este esențial pentru sănătatea democrației. „Este nevoie ca mandatele șefilor serviciilor să fie limitate în timp, așa cum se întâmplă și în alte țări”, a adăugat Abrudean.
Proiectul, dacă va fi adoptat, se va aplica inclusiv actualului șef al SPP, Lucian Pahonțu. Această inițiativă nu a fost concepută pentru o singură persoană, ci pentru toate serviciile secrete, conform liderului senatorilor USR.
Proiectul de limitare a mandatelor șefilor serviciilor secrete
Proiectul legislativ care vizează limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete din România, inclusiv SIE, SPP și STS, ar putea fi discutat în plenul Senatului după data de 15 septembrie. Conform propunerii, se stabilește o limită de patru ani pentru exercitarea funcției, având ca scop prevenirea concentrației excesive de putere în mâinile acestora.
Fostul deputat PSD, Pleșoianu, a subliniat în expunerea de motive că „puterea îndelungată corupe!”, argumentând astfel necesitatea acestei limitări. Dezbaterea pe tema mandatelor este relevantă și în contextul controlului parlamentar asupra serviciilor, având în vedere că rapoartele de activitate ale SRI pentru perioada 2021-2024 nu au fost dezbătute și votate în plenul Parlamentului, rămânând blocate în circuitul parlamentar.
Ultimul raport aprobat a fost cel pentru anul 2020, în timp ce rapoartele pentru anii următori nu au fost prezentate plenului, deși au fost analizate de comisia de specialitate. Situații similare au fost observate și în cazul rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care au fost de asemenea blocate în procesul parlamentar.
