Cea mai bună fotografie cu atomi
Oamenii de știință au realizat cea mai bună fotografie cu atomi utilizând tehnici avansate de imagistică. Această realizare a fost posibilă datorită utilizării razelor X și a microscopiei electronice, care permit observarea structurilor atomice la o scală extrem de mică, lucru imposibil de realizat cu lumina vizibilă.
Razele X, având o lungime de undă de aproximativ 0,01-10 nanometri, sunt esențiale pentru imagistica atomică. Când razele X interacționează cu moleculele cristalizate, electronii din jurul fiecărui atom difractă fasciculul, generând un model de difracție caracteristic. Această metodă permite cercetătorilor să obțină imagini detaliate ale atomilor prin amplificarea semnalului provenit de la numeroase molecule identice dintr-un cristal.
Utilizând această tehnică, oamenii de știință au reușit să creeze imagini chiar și ale atomilor individuali. Electronii sunt utilizați în microscoape electronice datorită dimensiunilor lor mici și a comportamentului dual de undă-particulă, ceea ce le permite să genereze imagini de înaltă rezoluție ale structurilor atomice.
În 2021, cercetătorii de la Universitatea Cornell au combinat scanarea electronică cu tehnica denumită „ptychografie”, care analizează modele suprapuse de difracție. Această inovație a îmbunătățit semnificativ calitatea imaginilor atomice, permițând o explorare mai detaliată a caracteristicilor invizibile cu ochiul liber.
Astfel, avansurile în tehnologia imagistică continuă să transforme modul în care observăm lumea atomică, deschizând noi orizonturi în cercetarea științifică.
Cea mai bună fotografie cu atomi: O realizare remarcabilă
Recent, s-a realizat o fotografie excepțională a atomilor, care a fost capturată în 2021. Această imagine detaliază structura unui cristal de ortoscandat de praseodim (PrScO₃), mărită de 100 de milioane de ori, și este considerată cea mai bună fotografie cu atomi realizată vreodată.
Limitările tehnologiei actuale
Deși această realizare este impresionantă, experții subliniază că este puțin probabil să obținem imagini cu o rezoluție mai mare în viitor. David Muller, profesor de inginerie la Cornell, afirmă: „Acest rezultat nu doar stabilește un nou record. Atinge un regim care reprezintă, efectiv, o limită supremă a rezoluției.”
Acest progres permite determinarea poziției atomilor într-un mod simplificat și deschide uși către noi posibilități de măsurare. De asemenea, se rezolvă o problemă veche, legată de efectul de împrăștiere multiplă a fasciculului în eșantion, o dificultate menționată de Hans Bethe în 1928.
Provocări în imagistica atomică
Există particule mai mici decât electronii, dar acestea sunt extrem de dificil de utilizat pentru imagistică. De exemplu, neutrinii interacționează doar prin forța nucleară slabă și gravitație, ceea ce complică detectarea lor. Pentru a observa structuri și mai mici, oamenii de știință vor fi nevoiți să dezvolte tehnici de imagistică complet noi, deoarece este posibil să fi atins deja limita maximă a rezoluției disponibile în observarea materiei la scară atomică.