Analiza războiului și impactul economic asupra Israelului
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu își propune să transforme Israelul într-o „super-Sparta” a Orientului Mijlociu, însă costurile ridicate ale războiului afectează semnificativ bugetul apărării. Potrivit guvernatorului Băncii Centrale Israeliene, Amir Yaron, costul conflictului început pe 7 octombrie 2023, în urma atacului organizației Hamas, se ridică la aproximativ 120 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă peste 17% din PIB-ul țării.
Bugetul Ministerului Apărării a crescut semnificativ, dublându-se de la începutul războiului, iar în 2024 și 2025, Israelul a contractat împrumuturi masive pe piețele internaționale. Datoria publică a ajuns să reprezinte peste 69% din PIB, comparativ cu 60% înainte de conflict. Această situație a determinat o creștere a impozitelor și contribuțiilor sociale.
Esteban Klor, profesor de economie la Universitatea din Ierusalim, subliniază că israelienii „plătesc de două ori” pentru război, prin scăderea cheltuielilor sociale și reducerea investițiilor în educație și sănătate, în timp ce datoria continuă să crească. Mobilizarea zecilor de mii de rezerviști afectează și producția, deoarece mulți angajați sunt plecați în armată.
Conform unui sondaj realizat de Institutul Israelian pentru Democrație, 31% dintre respondenți au raportat o scădere a salariilor sau a veniturilor din 7 octombrie, afectând în special lucrătorii independenți și persoanele cu venituri mici. Deși economia israeliană a arătat o recuperare rapidă, PIB-ul revenind la nivelurile din 2022, temerile persistă cu privire la impactul pe termen lung al costurilor de război asupra educației și sănătății.
Tamar Levi-Boneh, codirectoare a departamentului de buget, a avertizat asupra unei „economii a traumatismului”, în care nevoile de securitate ale țării determină cereri constante de fonduri suplimentare, afectând astfel alte domenii esențiale.
Analiza „Super-Sparta” lui Netanyahu
Benjamin Netanyahu propune o viziune radicală pentru Israel, afirmând că țara nu are altă opțiune decât să devină o „super-Spartă”, dedicată războiului. Această viziune se manifestă pe fondul campaniei militare pe care Israelul o desfășoară în Liban împotriva Hezbollahului și a conflictului cu Iranul.
La începutul lunii mai, Netanyahu a anunțat intenția de a investi 350 de miliarde de shekeli (peste 100 de miliarde de euro) în următorul deceniu în industria națională de apărare, cu scopul de a asigura o „superioritate aeriană copleșitoare”. Această măsură a generat îngrijorări, Esteban Klor avertizând că bugetul apărării ar putea depăși 10% din PIB.
În ciuda acestor investiții în apărare, războiul exacerbează inegalitățile din Israel, unde proporția copiilor care trăiesc sub pragul sărăciei a crescut de la 27,6% la 28% între 2023 și 2024, conform ultimului studiu al Sistemului de Securitate Socială din Israel.
