Caz unic în Europa: Scumpirea carburanţilor în România
România se confruntă cu o situație inedită în Europa, unde carburanții se scumpesc deși prețul petrolului scade. Această anomalie este explicată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, care susține că o măsură guvernamentală a fost implementată sub pretextul protecției consumatorilor.
Recent, Petrom a majorat prețurile carburanților cu 5 bani pe litru, în ciuda unei perioade în care cotația petrolului Brent nu justifica o astfel de creștere. Chisăliță subliniază că, în lipsa unor explicații clare, mulți consumatori s-au întrebat de ce prețurile cresc atunci când indicatorii pieței nu susțin această mișcare.
Problema este legată de OUG nr. 19/2026, completată prin OUG nr. 24/2026, care a instituit o stare de criză pe piața carburanților și a plafonat adaosul comercial la nivelul mediei anului 2025. Deși acest mecanism a fost gândit pentru a reduce prețurile la pompă cu aproximativ 5-15 bani pe litru și a preveni speculațiile, realitatea economică poate funcționa diferit de intențiile politice.
Chisăliță observă că, de obicei, scăderea costului materiei prime ar trebui să conducă la o reducere a prețurilor pentru consumatori. Totuși, plafonarea adaosului comercial poate crea o situație paradoxală. Dacă prețul petrolului scade, companiile nu sunt obligate să transfere această reducere către clienți, având tendința de a menține prețurile mai ridicate pentru a conserva adaosul comercial permis.
Astfel, plafonul devine un prag de referință, în loc să stimuleze concurența, oferind participanților la piață o indicație clară asupra nivelului acceptabil al prețurilor. Această dinamică, combinată cu structura pieței dominată de câțiva jucători mari, poate amplifica efectele măsurilor adoptate de autorități.
Cum influențează intervențiile statului prețurile carburanților în România
Cazul recent al majorării prețurilor carburanților în România, în ciuda scăderii prețului petrolului, a ridicat întrebări importante despre mecanismele de formare a prețurilor. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energetice Independente (AEI), explică că majorarea de 5 bani operată de OMV Petrom pe 23 iunie 2026 ar putea fi legată de plafonarea adaosului comercial, deși nu există dovezi publice clare în acest sens.
Chisăliță subliniază că, din punct de vedere economic, această ipoteză este plauzibilă, explicând astfel creșterea prețurilor într-un context favorabil, unde cotația petrolului și cursul valutar nu indicau o presiune asupra costurilor. El avertizează că intervențiile statului în formarea prețurilor sunt adesea percepute ca soluții simple la probleme complexe, dar acestea pot avea efecte secundare neprevăzute.
Conform specialistului, măsurile menite să limiteze profiturile excesive pot, paradoxal, să reducă concurența pe piață. De asemenea, reglementările care urmăresc să ieftinească produsele pot încetini procesul de reducere a prețurilor. Astfel, Chisăliță concluzionează că succesul unei politici publice ar trebui evaluat nu doar pe baza intențiilor, ci și a rezultatelor practice.
În final, dacă plafonarea adaosului comercial a dus la menținerea unor prețuri mai ridicate decât cele care ar fi rezultat dintr-o concurență liberă, acest lucru subliniază o realitate economică incomodă: măsurile administrative pot avea beneficii pe termen scurt, dar costurile ascunse sunt suportate, în cele din urmă, de consumatorii pe care acestea își propun să îi protejeze.
