CCR discută sesizarea pe legea pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României va analiza pe 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la legea care modifică pensiile de serviciu ale magistraților. Această lege a fost adoptată prin asumarea răspunderii de către Guvern în Parlament.
ÎCCJ a invocat mai multe motive pentru contestarea proiectului, printre care se numără încălcarea principiilor statului de drept, independenței justiției, securității juridice, legalității și neretroactivității legii, precum și nesocotirea unor obligații legale, cum ar fi solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
De asemenea, magistrații din toate instanțele și parchetele din România au suspendat activitatea ca formă de protest împotriva acestei inițiative legislative. Proiectul prevede ca pensia magistraților să fie limitată la maximum 70% din salariul net încasat în ultima lună de activitate, iar vârsta de pensionare să crească la 64 de ani după o perioadă de tranziție de 10 ani.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în prezent, magistrații ies la pensie la 48-49 de ani, iar pensia medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Proiectul de lege propune, de asemenea, creșterea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, aliniindu-se astfel la standardele altor profesii din România.
CSM a menționat că din totalul de 215.000 de pensii de serviciu la nivel național, aproximativ 5.000 sunt ale magistraților, reprezentând 4% din total. În comunicatul de presă din 21 august, CSM a subliniat că atitudinile publice față de judecători și procurori au escaladat.
CCR discută sesizarea instanței supreme pe legea pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României (CCR) va analiza pe 24 septembrie sesizarea instanței supreme referitoare la modificările aduse legii pensiilor magistraților. Această discuție vine în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a subliniat că propunerile Guvernului de a modifica pensiile magistraților sunt inacceptabile, considerându-le o manifestare de forță din partea puterii executive.
CSM a denunțat aceste propuneri ca fiind „o atitudine inadmisibilă”, care contrazice principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și principiul cooperării loiale. Această poziție a fost formulată în cadrul reacțiilor la inițiativele Guvernului, percepute ca o încercare de a exercita presiuni asupra puterii judecătorești.
