Astronomii care analizează datele Telescopului Spațial James Webb (JWST) au identificat cea mai veche gaură neagră cunoscută în Univers, care s-ar fi format la mai puțin de o secundă după Big Bang. Această descoperire, prezentată într-un studiu aflat în curs de evaluare, aduce dovezi semnificative pentru existența „găurilor negre primordiale”, obiecte ipotetice care au generat controverse în comunitatea științifică timp de decenii.
Aceste găuri negre primordiale ar fi mult mai mici decât cele pe care le cunoaștem astăzi, având dimensiunea unei planete sau chiar a unui atom. Ele s-ar fi putut forma în primele momente ale Universului, înainte de apariția stelelor și galaxiilor, contrazicând astfel concepția clasică conform căreia găurile negre se formează prin colapsul structurilor masive, cum ar fi supernovele. Descoperirea ar putea transforma fundamental înțelegerea noastră asupra evoluției Universului.
Cosmologul Roberto Maiolino de la Universitatea Cambridge a declarat: „Această gaură neagră este aproape ‘dezbrăcată’. Este o provocare pentru teoriile actuale. Pare să se fi format fără ca o galaxie să o precede.” Totuși, Andrew Pontzen, cosmolog la Universitatea Durham, subliniază că este nevoie de dovezi mai concludente, menționând că obiectul a fost observat la aproximativ 700 de milioane de ani după Big Bang, nu în momentul imediat al acestuia.
Observațiile prin JWST susțin ipoteza originii primordiale a găurilor negre, dar Pontzen avertizează că este un argument indirect, iar concluziile definitive vor necesita timp. De obicei, găurile negre se formează din colapsul stelelor masive, dar găurile negre atât de vechi și de mari nu ar fi avut timp să crească prin acest proces. Acest fapt a condus la ipoteze alternative, cum ar fi formarea lor din colapsul direct al unor nori de gaz extrem de denși sau chiar în haosul inițial al Big Bang-ului.
Indiciile pentru această nouă descoperire provin de la un obiect enigmatic numit QSO1, care face parte dintr-o familie de obiecte ciudate observate de JWST. Unele teorii sugerează că acestea ar putea fi galaxii foarte compacte sau găuri negre supermasive active. În cazul de față, observațiile indică absența unei galaxii în jurul acestui obiect.
Aceste descoperiri sugerează o posibilă schimbare de paradigmă în înțelegerea noastră despre origine și evoluția găurilor negre în Univers.
Cercetătorii au identificat o gaură neagră cu o masă de aproximativ 50 de milioane de sori, ceea ce o face de două ori mai masivă decât regiunea înconjurătoare. Această descoperire este semnificativă, deoarece contrastul cu găurile negre centrale din universul local este evident; de obicei, acestea au o masă de o mie de ori mai mică decât galaxia care le găzduiește, a subliniat cercetătorul Maiolino.
Un studiu anterior realizat de același cercetător a arătat că materia din jurul acestei găuri negre conține doar hidrogen și heliu, elementele primare formate după Big Bang. Absența elementelor grele sugerează că această gaură neagră se află într-o zonă izolată, fără stele în apropiere.
Maiolino a declarat: „Practic asistăm la o gaură neagră masivă formată fără o galaxie vizibilă în jur. Este o schimbare de paradigmă.” Deși nu este o dovadă definitivă a existenței găurilor negre primordiale, datele obținute sunt foarte promițătoare.
Pontzen a adăugat că, în următorul deceniu, noile detectoare de unde gravitaționale vor putea „prinde urme” de găuri negre din întregul Univers, ceea ce ar putea clarifica acest mister.
