Curtea de Conturi a transmis Parlamentului Raportul pe 2023
Curtea de Conturi a României a anunțat că a înaintat Parlamentului Raportul public pentru anul 2023, care include date relevante despre finanțele publice. Conform raportului, prejudiciile identificate se ridică la 758 milioane lei, iar veniturile suplimentare au fost de 779 milioane lei. De asemenea, abaterile financiare au fost estimate la 82,7 miliarde lei.
Instituția a efectuat zeci de sesizări penale ca urmare a prejudiciilor constatate în urma auditurilor. Anul trecut, auditorii au verificat 1361 de instituții din administrația publică centrală și locală, realizând audituri de conformitate la 1060 de entități publice, 535 de verificări financiare și cinci audite de performanță.
Raportul subliniază că, în anul 2023, mai mult de jumătate (55%) din totalul cheltuielilor bugetului public național a fost alocat pentru domenii precum protecția socială, sănătatea, educația și cultura, în timp ce doar 16% a fost direcționat către dezvoltare, investiții și infrastructură. Deși România a înregistrat o creștere economică, gestionarea deficitului bugetar a continuat să reprezinte o provocare, cu cheltuieli bugetare depășind veniturile și menținând astfel un dezechilibru fiscal.
Datoria publică a României la sfârșitul anului 2023 a fost de 957.060,9 milioane lei, echivalentul a 192.389,5 milioane euro, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung.
Curtea de Conturi transmite Parlamentului Raportul pe 2023
Conform Raportului de activitate pentru anul 2023, Curtea de Conturi a identificat prejudicii totale de 758 milioane lei și venituri suplimentare de 779 milioane lei. De asemenea, abaterile financiare au fost cuantificate la 82.703 milioane lei.
În urma misiunilor de audit desfășurate, Curtea a formulat 79 de sesizări penale, având în vedere nerespectarea reglementărilor legale, ceea ce a dus la neîncasarea unor venituri bugetare și la denaturarea datelor financiare.
Raportul subliniază că, deși 82% dintre recomandările anterioare au fost implementate parțial, procesul de aplicare a sistemului de control intern managerial în administrația publică centrală a fost predominant formal, cu deficiențe semnificative.
De asemenea, auditul a inclus o analiză a utilizării Fondului de rezervă bugetară și a evidențiat neaprobarea Strategiei digitale a Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Aceste constatări sunt esențiale pentru înțelegerea impactului financiar asupra bugetului și pentru îmbunătățirea transparenței în gestionarea fondurilor publice.
