Descoperirea unei plante vechi de 60.000 de ani în Carpații Orientali
Cercetătorii de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca au identificat o plantă rară care a supraviețuit în Carpații Orientali timp de peste 60.000 de ani. Conform unui comunicat emis pe 29 octombrie, această plantă ar putea reprezenta cel mai vechi organism vegetal cunoscut de pe Pământ.
Despre planta Andryala laevitomentosa
Planta în cauză, denumită Andryala laevitomentosa, a reușit să reziste în același habitat timp de 60.000 de ani, în ciuda schimbărilor climatice semnificative din ultimele milenii. Aceasta a supraviețuit printr-un proces de reproducere vegetativă, care implică înmulțirea prin lăstari. Această metodă a permis formarea unor clone care au rezistat zeci de mii de ani, chiar și în condiții climatice dificile, cum ar fi glaciațiunile din Pleistocen.
Populațiile și studiile efectuate
Potrivit cercetătorilor, există doar cinci populații mici ale acestei plante pe o creastă montană de 1,8 km în Munții Bistriței. Andryala laevitomentosa a fost descoperită pentru prima dată în 1961 de către un student de la UBB, iar un exemplar este păstrat în herbarul universității pentru studii ulterioare.
Analiza genetică și importanța conservării
Utilizând tehnici avansate, cercetătorii au analizat plantele pentru a determina vârsta acestora. Rezultatele au arătat o diversitate genetică foarte scăzută, majoritatea indivizilor fiind asemănători din punct de vedere genetic. Au fost identificați doar 11 indivizi distincti, dar longevitatea și persistența acestora sunt remarcabile. Cea mai „bătrână clonă” ar putea fi unul dintre cele mai vechi organisme cunoscute în regnul vegetal, demonstrând o adaptabilitate și o capacitate de supraviețuire extraordinare în fața schimbărilor de mediu, conform explicațiilor profesorului Mihai Pușcaș, membru al echipei de cercetare.
Concluzii despre conservarea habitatului
Universitatea subliniază că această descoperire evidențiază nu doar longevitatea remarcabilă a speciei, ci și importanța conservării habitatului său unic. De asemenea, pierderea oricărei clone ar putea însemna dispariția unui organism care a rezistat din vremurile ultimei glaciațiuni. Această cercetare contribuie la o mai bună înțelegere a modului în care plantele pot face față schimbărilor climatice extreme pe parcursul mileniilor.
