Longevitatea umană: O realitate rece
Jay Olshansky, un gerontolog american, consideră că ideile conform cărora oamenii ar putea trăi până la 120 sau 150 de ani sunt doar speculații fără suport științific. El subliniază că cercetările ar trebui să se concentreze pe extinderea duratei de sănătate, mai degrabă decât pe prelungirea vieții în sine.
Previziunile lui Olshansky
Olshansky a fost obișnuit cu reacții adverse față de opiniile sale legate de longevitate. Acum câteva decenii, el și colegii săi au anticipat că, în medie, copiii vor trăi doar până la 85 de ani, iar doar 1-5% dintre ei ar putea ajunge la 100 de ani. Această viziune a stârnit controverse, mulți fiind obișnuiți cu ideea că „50% dintre copii vor trăi până la 100 de ani”.
Ritmul de creștere a speranței de viață
„În 1990, am prezis că ritmul de creștere al speranței de viață se va încetini, iar intervențiile medicale vor avea un impact din ce în ce mai mic asupra acesteia”, a declarat Olshansky, profesor de epidemiologie și biostatistică la Universitatea Illinois din Chicago. Deși speranța de viață continuă să crească, acest proces se desfășoară într-un ritm din ce în ce mai lent.
Studii recente
După 34 de ani, Olshansky și echipa sa și-au confirmat ipoteza. O analiză a datelor privind speranța de viață din țări precum Australia, Franța, Hong Kong, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Elveția și Statele Unite, publicată recent în revista Nature Aging, arată că fetele născute în 2019 au o probabilitate de 5,1% să ajungă la 100 de ani, în timp ce băieții au doar 1,8% șanse.
Concluzii și perspective
„Am așteptat 30 de ani pentru a ne testa ipoteza și am demonstrat că perioada de creștere rapidă a speranței de viață s-a încheiat”, a afirmat Olshansky. El a dorit să sublinieze că, deși speranța de viață continuă să crească, acest lucru se face într-un ritm mai lent decât în trecut.
Critica optimismului excesiv
În discuțiile sale, Olshansky a contestat viziunea optimistă care sugerează că longevitatea umană va atinge în curând limitele de 120 sau 150 de ani. „Nu există nicio metodă empirică de a valida afirmațiile legate de prelungirea extremă a vieții. Acestea sunt doar ipoteze științifice care nu pot fi testate”, a adăugat el, menționând că singura persoană care a depășit vârsta de 122 de ani este Jeanne Calment, născută în 1875.
Îmbătrânirea: Un Proces Imuabil și Provocările Asociate
Îmbătrânirea este un proces inevitabil, caracterizat prin declinul celulelor, țesuturilor, organelor și sistemelor organice. Acest fenomen este rezultatul funcționării mașinăriei vieții, iar în prezent nu există metode prin care să fie oprit. O soluție pentru a depăși această limitare a longevității ar fi încetinirea procesului biologic de îmbătrânire.
Boli Moderne și Impactul Obezității
Unul dintre exemplele menționate de experți este răspândirea bolilor moderne, cum ar fi obezitatea, care este însoțită de complicații severe precum diabetul, bolile cardiovasculare și cancerul. O lucrare publicată în 2005 a evidențiat riscul ca generația actuală de copii să aibă o speranță de viață mai scurtă decât cea a părinților lor din cauza obezității.
Tehnologii pentru Prelungirea Vieții
Ca răspuns la această problemă, știința medicală a dezvoltat o varietate de tehnologii menite să extindă durata de viață, inclusiv medicamente precum statine, antibiotice și vaccinuri, precum și proceduri chirurgicale și dispozitive pentru detectarea timpurie a bolilor. Aceste progrese au demonstrat rezultate remarcabile în tratarea efectelor obezității și a altor afecțiuni.
Îmbătrânirea Celulelor și Provocările Sale
Potrivit cercetătorilor, la persoanele în vârstă se observă o incidență crescută a bolilor, fiecare putând afecta grav sănătatea acestora. Aceste afecțiuni sunt strâns legate de procesul de îmbătrânire celulară, care este inevitabil.
Perspectivele Viitoare în Longevității
Cu toate acestea, există motive de optimism în privința unei a doua revoluții a longevității. Studiile recente au arătat că îmbătrânirea biologică poate fi încetinită la specii precum muștele de fructe, viermii, șoarecii și primatele, oferind astfel umanității o oportunitate de a schimba cursul supraviețuirii. Totuși, unii cercetători au extrapolat aceste rezultate, sugerând că dacă durata de viață a șoarecilor poate fi dublată sau triplată, același lucru ar putea fi valabil și pentru oameni. Totuși, nu există dovezi concludente care să susțină această teorie.
Prioritizarea Sănătății în Procesul de Îmbătrânire
Specialiștii subliniază că măsura succesului nu ar trebui să fie doar prelungirea duratei de viață, ci și a duratei de sănătate. Aceasta poate fi evaluată și reprezintă un obiectiv comun. Durata de viață sănătoasă este considerată a fi unul dintre cele mai valoroase bunuri ale umanității, iar eforturile ar trebui să se concentreze pe maximizarea acesteia.