Experiențele unei fiice a unui bărbat violent
O tânără de 23 de ani a decis să își împărtășească povestea, subliniind impactul devastator pe care violența domestică l-a avut asupra vieții sale și a mamei sale. Ea a crescut într-o familie marcată de abuzuri, atât fizice, cât și psihice, și le transmite mamelor aflate în relații abuzive să nu mai suporte agresiunile.
„Mi-aș fi dorit din toată inima să cresc mai bine fără tată, decât într-o familie distrusă, cu scandaluri”, afirmă tânăra, subliniind că, deși tatăl ei lucra în străinătate, problemele de acasă au continuat să o afecteze. „Când eram mică, plângeam că pleacă, dar cu timpul am realizat că situația era gravă. Eu și mama eram abuzate constant”, povestește ea.
Experiențele traumatizante au inclus momente în care tatăl său făcea scandal, aruncând cu obiecte prin casă. „Îmi amintesc că mama a fost bătută foarte rău, doar pentru că a vorbit la telefon cu o colegă”, își amintește tânăra. De-a lungul anilor, mama ei a încercat să părăsească această relație toxică, dar s-a aflat într-un cerc vicios, retrăgând plângerile depuse la poliție.
„Am avut din nou un ordin de protecție, dar mama a decis să îi mai ofere o șansă tatălui meu, chiar și după ce toată lumea o sfătuia să nu facă asta. Am intrat în sala de judecată, iar mama a renunțat la plângere. A plecat cu tata de mână, lăsându-mă fără protecție”, povestește tânăra, evidențiind dificultățile pe care le întâmpină victimele violenței domestice.
Prin împărtășirea acestor experiențe, tânăra speră să încurajeze alte victime să aibă curajul să vorbească și să ceară ajutor, subliniind importanța de a nu mai tăcea în fața abuzului.
Reflecțiile unei fiice despre abuzul familial
Fiica unui bărbat violent împărtășește dorința profundă de a fi crescută într-un mediu mai sănătos. Ea afirmă: „Mi-aș fi dorit din toată inima să cresc mai bine fără tată, decât într-o familie distrusă, cu scandaluri și certuri.”
În ciuda dificultăților întâmpinate, ea a reușit să obțină un ordin de protecție și a început să își înțeleagă mai bine mama, recunoscând influența educației și a experiențelor anterioare asupra comportamentului acesteia. „Cred că, odată cu vârsta și prin terapie, am reușit să dezvolt empatie față de ea. Mama a crescut într-o familie similară, iar această înțelegere m-a ajutat să îmi schimb perspectiva.”
Mesajul ei este clar: „Mi-aș dori ca toate mamele, din România și din lume, să nu mai rămână în căsnicii abuzive și în conflicte. Este esențial să ne concentrăm asupra sănătății mintale a copiilor, mai degrabă decât să ne gândim doar la ideea de a avea atât mamă, cât și tată.”
