Groenlanda: Căutarea independenței în fața presiunilor internaționale
Disputa dintre Europa și Statele Unite, în contextul amenințărilor fostului președinte Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei de la Danemarca, a generat un climat de neîncredere în rândul populației groenlandeze. În capitala Nuuk, sentimentele de distanțare față de Danemarca sunt puternice, mai ales în rândul inuiților, care au suferit ani de discriminare din partea autorităților daneze.
Pele Broberg, liderul partidului de opoziție Naleraq, este un critic vocal al politicilor daneze, afirmând: „Nu avem nimic în comun cu Danemarca. Ceea ce avem este rasism sistemic.” Aceste declarații reflectă dorința profundă a unor groenlandezi de a obține independența, mai ales în contextul instabilității politice generate de ambițiile Statelor Unite.
Groenlanda a fost colonizată de Danemarca timp de mai bine de 230 de ani și a obținut autonomie în 2009, dar rămâne parte a regatului danez, cu politicile sale externe și de securitate decise la Copenhaga. În ciuda ofertei de a deveni cetățeni americani, un recent sondaj a arătat că 85% dintre groenlandezi nu doresc acest lucru, ceea ce subliniază dorința lor de a rămâne independenți.
Prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, a sugerat posibilitatea convocării unui referendum pentru independență, indicând o direcție clară către consolidarea suveranității țării. Locuitorii din Nuuk, oraș cu o populație de aproximativ 20.000 de oameni, își doresc să fie ascultați și să aibă control asupra propriei soarte, în ciuda presiunilor externe.
Groenlanda și dorința de independență
Groenlanda se confruntă cu o intensificare a protestelor față de politicile controversate ale Danemarcei, care îi îndreaptă pe inuiți spre dorința de independență. Un exemplu flagrant este incidentul din noiembrie, când o femeie inuită a fost despartită de fiica ei nou-născută de asistenții sociali danezi, din cauza unui test de „competență parentală” pe care nu l-a trecut în timpul sarcinii.
Criticii subliniază că acest test nu ia în considerare diferențele culturale semnificative dintre danezi și inuiți. Folosit exclusiv în Danemarca, testul, cunoscut sub numele de FKU, a generat îngrijorări profunde în rândul comunității inuite. De exemplu, o mamă inuită, Keirea Alexandra Kronvold, a relatat cum expresiile faciale subtile folosite de inuiți sunt adesea neînțelese de europeni, complicând astfel posibilitatea de a respecta așteptările sociale daneze.
După separarea de fiica ei, Kronvold a descris condițiile strict reglementate în care îi este permis să o viziteze, fiind restricționată în interacțiunile cu aceasta. Această situație nu este unică; multe familii de inuiți au ales să părăsească Danemarca din teama de a nu-și pierde copiii din cauza acestor teste.
Până la 460 de copii inuiți ar fi putut fi separați de familiile lor din cauza aplicării defectuoase a testului, conform recunoașterii recente a guvernului danez. Copenhaga a admis că testul este problematic și a decis să-l anuleze pentru cazurile care implică familii din Groenlanda.
Aceste abuzuri se alătură unei lungi istorii de maltratare a poporului inuit de către statul danez, întărind astfel apelurile pentru o autonomie mai mare și o recunoaștere adecvată a drepturilor culturale ale inuiților din Groenlanda.
Groenlanda și Dorința de Independență
În Groenlanda, resentimentele față de politicile daneze sunt profund adâncite, iar comunitatea inuită se simte tot mai împinsă spre independență. „Există multe resentimente și furie împotriva modului în care Danemarca ne-a tratat și mințit de zeci de ani”, a declarat Vittus Qujaukitsoq, fost ministru de externe din Groenlanda. Această frustrare este alimentată de istoria relocărilor forțate ale sătenilor inuiți în anii 1950 și de impactul devastator pe care aceste decizii l-au avut asupra comunităților, inclusiv o creștere a sinuciderilor și a alcoolismului.
În ciuda sprijinului larg pentru independență, există temeri legate de consecințele economice ale desprinderii de Danemarca. Deși 80% dintre groenlandezi se declară în favoarea independenței, doar 45% ar vota pentru ea dacă aceasta ar putea duce la o scădere a nivelului de trai, conform unui sondaj realizat de وسائل الإعلام din Nuuk și ziarul danez Berlingske.
Qujaukitsoq subliniază că Groenlanda ar putea compensa parțial pierderile financiare prin controlul veniturilor din pescuit. El acuză guvernul danez de intimidare, încercând să convingă populația că nu vor putea supraviețui fără ajutorul din partea Danemarcei. „Trebuie să scăpăm de acest blocaj mental pentru a convinge oamenii să facă pasul necesar pentru independență”, a adăugat el.
Aceste dinamici complicate reflectă o dorință profundă de a obține autodeterminarea, în contextul unei istorii marcată de controverse și politici controversate din partea Danemarcei.
Independența inuiților din Groenlanda
În contextul tensiunilor dintre Groenlanda, SUA și Danemarca, inuiții își reafirmă dorința de independență. Un lider local a declarat: „Vreau să mă asigur că guvernul danez cere iertare copiilor mei și tuturor celorlalți copii care și-au pierdut limba și cultura”. Această afirmație subliniază frustrarea comunității față de politicile daneze controversate care au impactat profund identitatea culturală a poporului inuit.
Sentimentul de nemulțumire este tot mai prezent, iar inuiții se simt tot mai determinați să își revendice drepturile și să își protejeze cultura. „Ne-am săturat”, a adăugat liderul, evidențiind astfel dorința de a se distanța de influențele externe și de a-și construi un viitor independent.