De ce dormim prost atunci când nu dormim acasă?
Te cazezi într-un hotel, te răsucești toată noaptea în pat și dormi prost, dar în noaptea următoare somnul se îmbunătățește. O echipă de cercetători de la Universitatea Nagoya (Japonia) a studiat acest fenomen pentru a înțelege motivele din spatele somnului de proastă calitate atunci când ne aflăm într-un mediu nou.
Studiul a identificat un grup de neuroni care devin activi atunci când un animal ajunge într-un mediu necunoscut. Acești neuroni eliberează o moleculă numită neurotensină, care menține starea de veghe. Această reacție are un rol protector, ajutând organismul să rămână alert în fața posibilelor pericole.
Descoperirea ar putea explica „efectul primei nopți”, observat la oameni. În prima noapte petrecută într-un loc nou, creierul rămâne vigilent, aproape ca un paznic de noapte, asigurându-se că mediul este sigur. Această reacție a evoluat pentru a crește șansele de supraviețuire, chiar dacă mecanismul său cerebral a fost neclar până recent.
Daisuke Ono, autor principal al studiului, a explicat că „amigdala extinsă este o regiune a creierului care procesează emoțiile și stresul la mamifere”, iar neuronii specifici din această zonă produc neurotensină și se activează în medii noi. Neurotensina influențează substanța neagră, o zonă a creierului care controlează mișcarea și starea de alertă.
Cercetătorii au observat că neuronii IPACL CRF devin extrem de activi în medii necunoscute. Când acești neuroni sunt inhibați, șoarecii adorm rapid, chiar și în locuri noi. În schimb, activarea lor menține animalele treze mai mult timp. Aceste constatări sugerează că circuite similare există și la oameni, ceea ce ar putea conduce la noi tratamente pentru insomnie și tulburări de anxietate.
Rezultatele studiului sugerează că medicamentele care vizează calea neurotensinei ar putea ajuta la îmbunătățirea somnului pentru pacienții care suferă de stres cronic sau tulburare de stres post-traumatic, care se confruntă cu o stare excesivă de alertă pe timpul nopții.
