Lipsurile sistemului de justiție percepute de procurori
Asociația „Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor” (AMASP) a realizat o analiză detaliată a sistemului judiciar din România, evidențiind lipsurile cu care se confruntă procurorii. Această analiză coincide cu dezbaterile recente referitoare la creșterea vârstei de pensionare a magistraților și scăderea cumulului pensiei pentru procurori și judecători.
Un aspect central al analizei este identificarea legislației ca „inamicul numărul 1” al sistemului de justiție. Procurorii din cadrul AMASP consideră că legislația românească este „incoerentă și impredictibilă”, cu numeroase acte normative modificate frecvent și legi care devin aplicabile brusc, fără claritate în aplicare. Aceștia subliniază că legislația penală oferă „cele mai multe drepturi” inculpaților, ceea ce complică procesul judiciar.
AMASP menționează că multe dintre procedurile legale sunt „lungi, greoaie, redundante și greu de aplicat”, iar orice abatere minoră poate duce la nulitatea unui dosar, rescriind tot parcursul acestuia. Procurorii solicită simplificarea Codului de procedură penală și introducerea unor formule standardizate care să elimine redundanțele.
Un alt factor critic identificat de procurori este timpul, considerat „inamicul numărul 2”. Toți magistrații, atât de la parchete cât și de la instanțe, sunt de serviciu permanent, ceea ce impune o reacție rapidă la cazurile apărute, uneori în condiții de presiune extremă.
În concluzie, AMASP subliniază că sistemul judiciar trăiește într-o „realitate mai puțin spectaculoasă”, marcată de lipsuri și presiuni constante, care afectează grav funcționarea eficientă a justiției.
Lipsurile sistemului de justiție percepute de procurori
Procurorii din România subliniază multiplele insuficiențe ale sistemului de justiție, evidențiind realitatea mai puțin spectaculoasă în care acesta funcționează. Aceștia reclamă întârzierile cauzate de necesitatea semnăturii șefului ierarhic pentru orice document care pleacă din poliție către parchet, ceea ce afectează eficiența anchetelor. Într-un comunicat al AMASP, procurorii solicită înființarea unei poliții judiciare subordonate Ministerului Public, măsură care ar putea dinamiza și securiza considerabil procesele de anchetă.
De asemenea, ei cer criterii transparente și concrete pentru delegări, transferuri și detașări, precum și o informatizare a sistemului care să răspundă nevoilor actuale. Magistrații consideră că dotările tehnice existente sunt „insuficiente și neperformante”, ceea ce îngreunează investigarea infracțiunilor care, în prezent, sunt comise cu instrumente sofisticate.
Procurorii mai evidențiază volumul de muncă disproporționat comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene. În timp ce în alte țări magistrații beneficiază de echipe de asistență, în România aceștia lucrează adesea doar cu un singur grefier. Această situație este agravată de schemele de personal rămase neschimbate din anii 2000, precum și de lipsa deschiderii din partea celorlalte puteri ale statului pentru a discuta despre restructurarea instanțelor și parchetelor mici, care sunt deseori nefuncționale.
AMASP mai solicită ca faptele penale comise de magistrați să fie investigate de DNA, iar numirile în funcții de conducere să fie bazate pe criterii meritorii, în urma unei selecții riguroase. De asemenea, este necesară o evaluare psihologică a candidaților la magistratură, pentru a include mecanisme de prevenire a epuizării pe parcursul carierei.
