Rusia contestă afirmațiile României privind dronele prăbușite
Ambasada Rusiei la București a declarat că, în absența unor dovezi convingătoare privind proveniența dronelor prăbușite pe teritoriul României, nu poate fi exclusă posibilitatea ca incidentele din 13 februarie să fi fost o provocare din partea Ucrainei. Reprezentanții ambasadei subliniază că „România nu este ținta niciunui atac din partea Federației Ruse”.
Declarația a fost făcută după convocarea însărcinatului cu afaceri al Rusiei la Ministerul român al Afacerilor Externe, în urma incidentelor legate de încălcarea spațiului aerian românesc de către drone rusești. Ambasada a reiterat că țintele atacurilor forțelor armate ruse sunt exclusiv obiective militare în Ucraina, negând atacurile asupra infrastructurii civile.
În contextul acestor evenimente, Ministerul Apărării din România a raportat descoperirea unor fragmente de drone utilizate de Rusia în atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene, confirmând că ambele drone aveau încărcături explozive.
Rusia contestă dovezile privind dronele prăbușite în România și Moldova
Rusia a reacționat la acuzațiile formulate de România și Moldova, respingând afirmațiile conform cărora dronele prăbușite ar fi de proveniență rusă. Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a declarat că dovezile prezentate de autoritățile moldovenești sunt insuficiente și a solicitat „cercetări suplimentare” pentru a confirma implicarea Rusiei în atacurile recente.
Ozerov a întrebat retoric: „De unde știți că au fost rusești?”, subliniind că există posibilitatea ca incidentele să fie provocate de o terță parte. Aceasta vine în contextul în care autoritățile din Chișinău consideră fragmentele de drone ca dovezi concrete ale încălcării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.
Autoritățile moldovenești au prezentat aceste dovezi ambasadorului rus, insistând asupra gravității situației și cerând încetarea incursiunilor rusești. Reacția Rusiei subliniază o poziție defensivă, contestând atât faptele, cât și interpretările acestora, în contextul tensiunilor regionale generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
