Descoperiri revoluționare în știință: Cele mai vechi urme chimice de viață găsite pe Pământ
Rămășițele fosilizate de carbon antic descoperite în provincia Mpumalanga, Africa de Sud, au oferit cele mai vechi dovezi chimice de viață de pe Pământ, datând de acum 3,33 miliarde de ani. Această descoperire, realizată printr-o nouă analiză ce utilizează învățarea automată, reprezintă cea mai timpurie și mai sigură detecție a chimiei biotice observate până în prezent.
În plus, echipa de cercetare a identificat dovezi de fotosinteză în roci de 2,52 și 2,3 miliarde de ani, atât în Africa de Sud, cât și în Canada, extinzând astfel cronologia documentată a acestui proces cu peste 800 de milioane de ani. Robert Hazen, mineralog și astrobiolog la Carnegie Institution for Science, a declarat: „Rezultatele noastre arată că viața antică lasă în urmă mai mult decât fosile; lasă ecouri chimice.”
Prin utilizarea învățării automate, cercetătorii au reușit să dezvolte o metodă de identificare pozitivă a carbonului antic care provine din activitatea vieții. Aceștia au analizat 406 eșantioane de organisme moderne și fosile antice, folosind o tehnică care implică descompunerea materialului organic și măsurarea semnăturilor de masă. Modelul de învățare automată a oferit o rată de precizie de peste 90%, demonstrând astfel eficiența abordării lor inovatoare.
Această descoperire nu doar că îmbunătățește înțelegerea noastră asupra originilor vieții pe Pământ, ci și deschide noi perspective asupra studiului ecourilor chimice lăsate de organismele antice.
Descoperirea celor mai vechi urme chimice de viață de pe Pământ
Recent, cercetătorii au făcut un „salt major” în înțelegerea originilor vieții pe Pământ, identificând cele mai vechi urme chimice de viață, datând de acum 3,33 miliarde de ani. Aceasta descoperire sugerează că viața ar fi apărut și s-ar fi răspândit mult mai devreme decât se credea anterior.
Utilizând modele de învățare automată, oamenii de știință au reușit să detecteze urme subtile ale proceselor biologice antice, chiar și în eșantioane degradate. Aceștia au analizat eșantioane care variază în vârstă de la prezent până la aproximativ 3,8 miliarde de ani, inclusiv carbon din Groenlanda de acum 3,7 miliarde de ani și stromatolite vechi de 3,5 miliarde de ani din deșertul australian.
Cercetarea a scos la iveală că cele mai vechi semnături biologice sunt mai greu de identificat din cauza proceselor geologice care au afectat detaliile chimice. Totuși, studiul recent a confirmat că eșantionul din Josefsdal Chert, datând de acum 3,33 miliarde de ani, conține dovezi clare ale existenței vieții.
„Acest studiu reprezintă un salt major în capacitatea noastră de a decoda cele mai vechi semnături biologice ale Pământului”, a declarat Hazen, unul dintre cercetători. Această descoperire a fost publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences.
