Cercetătorii transferă un comportament de la o specie la alta prin editarea genetică
O echipă de cercetători japonezi a realizat o premieră în domeniul biologiei prin transferul unui ritual de împerechere de la o specie de musculiță de oțet la alta, utilizând tehnologia de editare genetică. Aceștia au modificat o singură genă a musculiței Drosophila melanogaster, ceea ce a determinat-o să adopte un ritual de curtare specific speciei Drosophila subobscura.
Studiul relevă că modificarea unor secvențe relativ mici din codul genetic poate influența comportamente complexe. De exemplu, în majoritatea speciilor de muște, masculii emit sunete prin vibrarea aripilor pentru a atrage femelele, în timp ce masculii D. subobscura regurgitează hrană ca dar pentru potențialele partenere. Această diferență a evoluat în ultimele 30–35 de milioane de ani, timp în care au apărut și variații în structura creierului celor două specii.
Cercetătorii au analizat genomul D. subobscura și au descoperit că în cazul muștelor care oferă hrană regurgitată, centrul de curtare din creier este conectat la neuronii care produc insulină, spre deosebire de D. melanogaster, unde aceste regiuni nu sunt interconectate. Prin adăugarea de secvențe de ADN care activau anumite gene doar la anumite temperaturi, cercetătorii au putut monitoriza comportamentele de curtare și au observat că regurgitarea apărea numai atunci când un grup specific de neuroni era activat.
Modificările genetice realizate de echipă au activat gena FruitlessM (FruM) în neuronii producători de insulină ai D. melanogaster, generând astfel comportamentul de oferire a hranei în dar pentru prima dată în această specie. Ryoya Tanaka, neurobiolog la Universitatea Nagoya și coautor al studiului, a subliniat importanța acestor descoperiri în înțelegerea circuitelor neuronale implicate în comportamentele de împerechere.
Studiul a fost publicat în revista științifică Science, aducând o contribuție semnificativă la domeniul biologiei evolutive și a geneticii comportamentale.
