O metodă inovatoare pentru eliminarea PFAS din sol
Oamenii de știință de la Universitatea Yale au dezvoltat o metodă mai accesibilă pentru eliminarea substanțelor chimice eterne, cunoscute sub denumirea de PFAS, din terenurile agricole contaminate. Noua tehnică ar putea reduce costurile de decontaminare la aproximativ 29.000 de dolari pe hectar, comparativ cu până la 1,6 milioane de dolari necesari pentru metodele existente, conform unui studiu publicat în revista PNAS.
Contaminarea terenurilor agricole cu PFAS reprezintă o problemă semnificativă, afectând în special micii fermieri și agricultorii ecologici, care au utilizat îngrășăminte ce conțineau aceste substanțe chimice înainte ca amploarea problemei să fie pe deplin înțeleasă. Un studiu național al Agenției pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a estimat că între 2.749 și 3.450 de kilograme de PFAS sunt prezente anual în biosolidele produse în Statele Unite, o parte semnificativă dintre acestea fiind aplicate pe terenurile agricole.
Un aspect îngrijorător este că PFAS nu se descompun ușor datorită legăturii puternice dintre carbon și fluor, ceea ce le permite să persiste în sol timp de mii de ani. Odată ajunse în mediu, aceste substanțe pot contamina cursurile de apă și pot fi absorbite de plante, reintrând astfel în circuitul alimentar. Expunerea la PFAS a fost asociată cu efecte negative asupra sănătății, inclusiv riscuri de cancer și probleme legate de sarcină și reproducere.
În concluzie, metoda propusă de cercetătorii de la Yale nu doar că promite o soluție mai economică pentru decontaminarea solului, dar ar putea contribui și la îmbunătățirea sănătății acestuia, răspunzând astfel unei provocări globale legate de PFAS.
O metodă inovatoare pentru eliminarea PFAS din sol
Eliminarea substanțelor chimice periculoase cunoscute sub numele de PFAS de pe terenurile agricole din Statele Unite este un proces costisitor, cu cheltuieli estimate între 800.000 și 1,6 milioane de dolari pe hectar. Costul total al decontaminării ar putea ajunge la 8.000 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, cercetătorii au dezvoltat o metodă mai eficientă și mai accesibilă, ce ar necesita aproximativ 29.000 de dolari pe hectar, aplicată timp de până la 20 de ani pentru a asigura o decontaminare completă.
Noua tehnică nu doar că reduce costurile, dar îmbunătățește și sănătatea solului. Spre deosebire de metodele tradiționale care implică excavarea și arderea pământului, noul proces folosește rocă alcalină mărunțită, cum ar fi bazaltul sau calcarul, pentru a crește pH-ul solului la valoarea-țintă de 7. Aceasta facilitează mobilizarea și biodisponibilitatea PFAS, inclusiv compuși precum PFOS și PFOA.
După aplicarea amendamentelor, solul contaminat este cultivat cu plante capabile să acumuleze rapid PFOS, precum cânepa și ierburile perene. Aceste plante sunt apoi recoltate și supuse pirolizei, un proces termic care transformă biomasa în biochar, un tip de cărbune vegetal. Această etapă nu doar că contribuie la eliminarea PFAS, dar ajută și la reducerea transferului acestor substanțe către culturile furajere.
Cu toate acestea, există încă incertitudini cu privire la efectele pirolizei asupra PFAS, iar cercetătorii sugerează că ar putea fi necesare temperaturi de cel puțin 800 de grade Celsius pentru a reduce nivelul acestor substanțe. Deși procesul de piroliză poate genera emisii de gaze cu efect de seră, metoda de alterare accelerată a rocilor poate compensa aceste emisii, contribuind la o reducere netă a dioxidului de carbon din atmosferă.
Cercetătorii estimează că, dacă metoda este aplicată la scară națională, ar putea elimina anual 10,5 milioane de tone metrice de dioxid de carbon. Aceasta reprezintă o oportunitate reală pentru fermierii afectați să recâștige controlul asupra terenurilor lor și să îmbunătățească starea solului.
Cercetarea a fost publicată în revista PNAS.
