Contractul Digi și implicațiile pentru controlul informațional în România
Un contract semnat între Serviciul Român de Informații (SRI) și Digi România, în valoare de 196 de milioane de euro, marchează o etapă semnificativă în dezvoltarea capacităților de supraveghere și control informațional în România. Acest contract, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și finanțat prin mecanismul paneuropean SAFE, a fost inițiat de premierul demis Ilie Bolojan.
Contractul prevede construirea unei platforme integrate bazate pe tehnologia Large Language Model (LLM), care este esențială pentru funcționarea sistemelor de inteligență artificială, precum ChatGPT sau Claude. Această investiție deschide calea pentru un instrument de control informațional fără precedent, având implicații profunde asupra democrației, libertății de exprimare și drepturilor cetățenilor.
Large Language Models sunt sisteme antrenate pe miliarde de cuvinte extrase din diverse surse, având capacitatea de a genera text similar cu cel scris de oameni. Totuși, un LLM nu poate distinge între adevăr și minciună, ceea ce îl face potențial periculos dacă este controlat de o instituție de stat. Aceasta înseamnă că SRI, prin intermediul acestui contract, ar putea genera dezinformare la scară largă, complicând astfel discernerea adevărului de fals pentru cetățeni.
În concluzie, contractul Digi-SRI nu reprezintă doar o achiziție de tehnologie pentru apărare cibernetică, ci o investiție în capacitatea de a produce conținut politic, propagandă și dezinformare la nivel național. Digi va asigura infrastructura necesară, în timp ce SRI va controla generarea și utilizarea acestui conținut, ridicând astfel semne de întrebare cu privire la securitatea informațională și la integritatea democratică a societății românești.
