Raportul CSM privind activitatea din justiție în 2025
Raportul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru anul 2025 evidențiază o scădere a numărului dosarelor de soluționat de către judecători. Astfel, în judecătorii, volumul de cauze a scăzut de la 1.519 în 2024 la 1.479 în 2025, iar la tribunale de la 982 la 964. La curțile de apel, numărul de cauze a rămas constant, cu 606 dosare.
De asemenea, numărul posturilor vacante a scăzut, ajungând la 751 din totalul de 5.070 de posturi de judecători, comparativ cu 820 în 2024. Acest lucru denotă o creștere a gradului de ocupare cu 2%, ajungându-se la un procent de 85% la sfârșitul anului 2025.
Raportul subliniază faptul că, în ciuda scăderii numărului de dosare nou înregistrate cu 23.529 față de 2024, volumul de activitate al instanțelor rămâne ridicat. CSM elaborează anual un raport despre starea justiției, care este prezentat Camerelor reunite ale Parlamentului României până pe 15 februarie a anului următor.
În concluzie, deși volumul general al cauzelor a rămas ridicat, numărul de dosare pe judecător a scăzut, ceea ce sugerează o îmbunătățire a eficienței în gestionarea activității judiciare.
Raportul CSM privind activitatea din justiție în 2025
Conform raportului publicat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), activitatea din justiție în anul 2025 a fost caracterizată printr-un volum mare al cauzelor pe rol, însă numărul de dosare per judecător a înregistrat o scădere semnificativă în comparație cu anii anteriori.
Încărcătura pe judecător
În anul 2025, la curțile de apel, încărcătura medie pe judecător s-a menținut la 606 cauze, aceeași ca în 2024, dar cu o scădere față de anii anteriori, când se înregistrau 651 de dosare în 2023 și 667 în 2022. Încărcătura pe schemă a fost similară cu cea din anul precedent, având 560 de dosare de soluționat, comparativ cu 574 în 2023 și 588 în 2022.
Curțile de apel cu cel mai bun grad de ocupare a posturilor în 2025 au fost:
– Curtea de Apel București (100%)
– Curtea de Apel Târgu Mureș (97,07%)
– Curtea de Apel Brașov (96,10%)
Pe de altă parte, Curtea de Apel Timișoara a înregistrat cea mai mică încărcătură, cu 431 de cauze pe judecător.
Încărcătura la tribunale
La nivelul tribunalelor, în 2025 s-a observat o încărcătură medie pe judecător de 964 de cauze, o scădere față de 2024 (982 dosare), dar o creștere comparativ cu 2023 (951 dosare) și 2022 (884 dosare). Încărcătura pe schemă a crescut la 726 de dosare, față de 710 în 2024.
Această situație este influențată de un grad insuficient de ocupare a schemelor de magistrați, care în 2025 a fost de doar 72,28%. Numărul judecătorilor activi la tribunale a scăzut cu aproape 15% comparativ cu 2020.
Instanțele cu cea mai mare încărcătură
Instanțele care au înregistrat cea mai mare încărcătură pe judecător în 2025 sunt:
– Tribunalul Galați: 1.937 de dosare/judecător
– Tribunalul Suceava: 1.496 de dosare/judecător
– Tribunalul București: 1.597 de dosare/judecător
Tribunalul Galați a avut un deficit mediu anual de 23 de judecători, cu un grad de ocupare a schemei de 43,25%. Dacă schema ar fi fost complet ocupată, încărcătura ar fi fost semnificativ mai mică.
Raportul CSM privind activitatea din justiție în 2025
Conform raportului CSM, anul 2025 a adus un volum mare de cauze pe rol în justiție, dar numărul mediu de dosare per judecător a înregistrat o scădere. La nivelul judecătoriilor, încărcătura medie pe judecător a scăzut la 1.479 cauze, comparativ cu 1.519 cauze în 2024, deși rămâne crescută față de anii anteriori, 2023 (1.455 dosare) și 2022 (1.151 dosare).
În ceea ce privește încărcătura pe schemă, aceasta a crescut ușor la 1.180 cauze, față de 1.167 în 2024. Printre instanțele cu cea mai mare încărcătură pe judecător se numără Judecătoria Urziceni, cu 3.059 dosare, urmată de Judecătoria Bolintin Vale cu 2.772 dosare și Judecătoria Buftea cu 2.739 dosare. Raportul CSM subliniază că această situație este influențată nu doar de volumul mare de cauze, ci și de gradul insuficient de ocupare a posturilor de judecători.
Deși numărul dosarelor nou înregistrate a scăzut la 2.476.473 în 2025, cu 23.529 mai puține față de 2024, acesta este în creștere comparativ cu anii anteriori. Această fluctuație a dus la acumularea de stocuri de dosare ce trebuie soluționate, generând o încărcătură semnificativă pentru judecători.
Raportul CSM concluzionează că volumul crescut de activitate și dezechilibrul în ocuparea posturilor contribuie la menținerea unei încărcături mari de dosare pe judecător, ceea ce poate afecta eficiența sistemului judiciar.
Raportul CSM privind activitatea din justiție în 2025
În data de 31 decembrie 2025, la nivel național, s-a înregistrat un volum total de activitate de 3.685.301 dosare, în creștere față de anul anterior, când numărul total era de 3.655.103 dosare. În această perioadă, au fost soluționate 2.372.704 cauze, ceea ce reprezintă un procent de soluționare de 64,38%, similar cu cel din 2024, de 64,64%.
Activitatea curților de apel
În 2025, cele 16 curți de apel au gestionat un volum de 198.798 cauze, în scădere față de 199.701 cauze în 2024. Stocul de dosare a scăzut de la 66.933 cauze în 2022 la 59.322 în 2024 și 59.842 în 2025. Procentul de soluționare pentru curțile de apel a fost de 64,34% în 2025, comparativ cu 70,39% în 2024, cu un stoc de 70.880 de dosare reportate pentru anul 2026.
Activitatea tribunalelor
La nivelul tribunalelor, cauzele nou intrate au atins un minim al ultimilor cinci ani, cu 402.900 dosare, comparativ cu 432.337 în 2024. Stocul de dosare a crescut de la 290.543 în 2024 la 322.199 în 2025, rezultând un număr total de 725.099 dosare pe rol, cea mai mare valoare din ultimii cinci ani. În 2024, erau 722.880 dosare, iar în 2022, 661.108 cauze.
Raportul CSM subliniază că evoluția în creștere a stocurilor indică o limitare a capacității de soluționare a cauzelor, în contextul scăderii continue a gradului de ocupare a schemelor de personal de la tribunale. Unele instanțe au avut pe rol sub 5.000 de dosare, în timp ce Tribunalul București a gestionat 172.386 de cauze în 2025, urmat de Tribunalul Constanța cu 27.089 cauze, Tribunalul Iași cu 25.547 cauze și Tribunalul Dolj cu 24.902 cauze.
Raportul CSM privind activitatea din justiție în 2025
Potrivit raportului CSM, în anul 2025, sistemul judiciar românesc a gestionat un volum semnificativ de cauze, înregistrând un total de 725.099 dosare pe rol. Dintre acestea, 389.777 au fost soluționate, ceea ce reprezintă o rată de soluționare de 53,75%, cu 2,5 procente mai mică în comparație cu 2024, când procentul a fost de 56,25%. Astfel, la finalul anului, au rămas 335.322 de dosare nesoluționate, care vor fi preluate în 2026.
În ceea ce privește judecătoriile, anul 2025 a adus 1.923.046 de dosare noi, o ușoară creștere față de cele 1.913.555 dosare din 2024. Volumul total de activitate a ajuns la 2.738.025 de dosare pe rol, în creștere față de 2.706.119 în anul precedent.
Numărul de dosare per judecător
Raportul evidențiază o diversitate semnificativă în volumul de activitate al judecătoriilor, unele având sub 3.000 de cauze, în timp ce altele, precum judecătoriile de sector din București, au înregistrat peste 30.000 de cauze. Judecătoria Sectorului 1 București a avut cel mai mare număr de cauze, cu 88.345 dosare pe rol.
Un aspect important subliniat în raport este că, deși numărul dosarelor soluționate a fost considerabil, numărul mare de intrări a creat o presiune suplimentară asupra judecătorilor. Raportul CSM subliniază că, în ciuda eforturilor de a soluționa un număr crescut de dosare, există o limită în capacitatea de gestionare a acestora, dat fiind că schema de personal a rămas constantă în ultimii ani.
În concluzie, deși sistemul judiciar a reușit să soluționeze un număr mare de cauze, provocările legate de volumul crescut de dosare și resursele limitate rămân o preocupare majoră pentru funcționarea eficientă a justiției în România.
Raportul CSM 2025: Creștere a cauzelor, dar scădere a dosarelor per judecător
Conform Raportului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind activitatea din justiție în anul 2025, s-a observat un volum semnificativ al cauzelor pe rol, cu peste 400.000 de dosare nou intrate, ceea ce reprezintă un maxim istoric comparativ cu anii anteriori. Această tendință a generat o presiune considerabilă asupra sistemului judiciar, care, cu aceleași resurse, nu poate absorbi integral acest volum crescut.
Cu toate acestea, în perioada 2024-2025, sistemul judiciar a reușit să soluționeze un număr semnificativ de dosare, apropiindu-se de un ritm sustenabil. Acest succes a fost posibil datorită efortului excepțional al judecătorilor și grefierilor, precum și implementării unor instrumente digitale moderne, dezvoltate din resurse proprii, fără suport financiar din partea bugetului de stat.
Propuneri pentru îmbunătățirea activității judiciare
Raportul CSM include și propuneri din partea instanțelor pentru optimizarea activității. Acestea vizează:
- Sistematizarea legislativă și identificarea unor proceduri filtru pentru a reduce sesizările instanțelor judecătorești.
- Degrevarea judecătorilor de atribuții nejudiciare, pentru a eficientiza activitatea acestora.
- Realocarea și ocuparea integrală a schemelor de personal, adaptate la necesitățile actuale.
- Redimensionarea schemelor de personal în funcție de modificările legislative și de volumul optim de activitate.
- Asigurarea unui raport adecvat între numărul de grefieri și judecători, precum și adoptarea unor politici de personal care să sprijine instanțele mai puțin atractive.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru a face față provocărilor actuale și a menține eficiența sistemului judiciar în fața unei încărcături de dosare fără precedent.
Raportul CSM privind activitatea din justiție în 2025
Potrivit raportului CSM, instanțele de judecată se confruntă cu un volum mare de cauze pe rol, însă numărul de dosare gestionate de fiecare judecător a înregistrat o scădere. Această situație evidențiază atât complexitatea activității judiciare, cât și provocările întâmpinate în cadrul sistemului.
Provocări legislative și propuneri de îmbunătățire
Raportul subliniază frecvența mare a modificărilor legislative și lipsa de coerență a legislației în domeniile fiscal, contencios, civil și penal. Se propune o colaborare mai strânsă între autoritățile implicate în procesul de justiție, pentru a aborda aceste vulnerabilități. Printre măsurile recomandate se numără sesizarea Ministerului Justiției cu privire la necorelările legislative și acțiuni mai eficiente pentru unificarea practicii judiciare.
Finanțarea sistemului juridic
În ceea ce privește finanțarea sistemului juridic, raportul CSM sugerează alocarea resurselor financiare necesare pentru desfășurarea activității judiciare, inclusiv achiziționarea de echipamente IT și servicii electronice. De asemenea, se recomandă gestionarea bugetului justiției de către puterea judecătorească și o mai bună autonomizare financiară prin preluarea bugetului de către CSM.
Concluzie
Raportul evidențiază nevoia de stabilitate legislativă și de o viziune coerentă asupra modului de legiferare, pentru a asigura predictibilitate și eficiență în actul de justiție.
